Perelli - I Perelli

Imprimer

.
Perelli hl


   Le village est composé de plusieurs hameaux, (Casella, Stroscia, Fungaja,Piedilacosta, Casanova). il a vu naître une figure légendaire de l’histoire corse, le fameux Grossu Minutu.Longtemps considéré comme un personnage mythique, Petru GIOVANNI (de son vrai nom) serait né en 1715 à Perelli d’Alesani. Partisan de la famille Matra à l’origine, il se rapproche de Pasquale PAOLI.


Le personnage célèbre pour ses traits d’esprits et ses piques aussi féroces que mémorables aurait accompagné Pasquale Paoli, le général de la nation corse, tout au long de ses pérégrinations.
Les législateurs aussi ont besoin de se divertir. Aujourd’hui Grossu Minutu possède son association et ses histoires se transmettent de génération en génération. Tout autour du village, les châtaigniers s’allient aux ruisseaux et façonnent un paysage rafraîchissant. Perelli, c’est aussi le pays de l’eau vive, des petits chemins ombragés. A quelques kilomètres à peine de la source d’Orezza dont les Romains appréciaient les vertus revitalisantes.

Son type d’humour, appelé en Corse cacciata (littéralement la pique, la répartie) est à l’origine de nombreuses histoires cocasses, de «bons mots» à la fois cinglants et drôles, dont certains ont continué à être transmis jusqu’à aujourd’hui. Sa mémoire est tous les étés l’objet de festivités par l’association Grossu Minutu.
L’humour corse, la macagna ?
C’est le type d’humour le plus répandu depuis Grossu Minutu. La macagna répond ainsi au «qui aime bien châtie bien», on pourrait traduire le terme par «se moquer gentiment de quelqu’un».
Exemple (source : Ô Corse, île d’humour, André SANTINI & Pierre DOTTELONDE) :
Deux touristes sont en arrêt devant la statue de Grossu Minutu, à Perelli d’Alesani.
- «Dites-nous, monsieur le maire, finalement, ce personnage a-t-il vraiment existé ?
- Ah ça, je ne peux pas le dire, on ne sait pas. Par contre, je peux vous montrer la maison où il est né».

 

 

PERELLI TEMPI FA DA MAESTRALE

    Perelli, suminatu a sulana in la Valle d'Alesani, è un paese anticu e originale, chi face. 504 abitanti a più di 700 metri d'altura.Cume paisoli, nutemu Casella, Stroscia, Fungaja,Piedilacosta, Casanova. Perelli guarda a valle e, più luntanu, vede u mare di a costa orientale ; a i pedi ne corre cantendu u thuneAlesani;A dritta, si trova a bocc'a Purtellu, 807 metri, perduva s'entre in li cantoni di Motta e Petra di Verde. A manca, a botta d'Arcarotta, fruntiera di a pieve d'Orezza ; sopra, c'è a muntagna Muteri incu i so 'belli giardini a 1.200 metri d'altura ; bella imbestita per l'animali chi, dopu avè sarratu tre entrate, un ponu più sorte.
U merru è Ghiuvan Marcellu Carlotti, grossu riccone di Saïgon, bravu e generosu.L'aggiuntu si chiama Bartulomeu Cardosi, impresariu di muru ; u cunsigliu è fattu di brave persone ch'un facenu male a nimu.A barca municipale è guidata da madama Amelia Massoni, nata Emmanuelli, una donna struita,assennatachi,invece d'esse sulamente segretaria, a face da merru, da aggiuntu e da cunsiglieri. Un esempiu impurtante di amministrazione feminista madama Massoni s'è ingegnata per dotà u paesedi cinque funtane fresche. Avà ella travaglia a fa acci mà u stradone di Perelli, incu l'aiutu di u cunsiglierugenerale Vitani, sempre prontu a fa bene.Permettite, o madama Massoni, ma meritate e fe licitazione di a Corsica intiera.
U paese un mancaria d'intelligenze, ma so tutte persu mondu : u professore agregatu Mannoni, u cumandante J. Massoni ; Ettore Pacconi, cuntrullore di e Cuntribuzione ; Decori, anticu direttore di e prigione ; unamicone ; F. Emmanuelli, l'amministratore.Un cumplimentu a Macariu Perelli, u nostru ; eu missu principale di e fureste in Ajacciu ; cusî pupulare; babbu di duie professore di talentu, d'un sottu espettoredi dugane, d'un licenziatu in drittu ; un mudellu di famiglia corsa.
I paisani so tranquilli e campanu di castagne, giardini e di vigne chi venenu a e Mezzane in la so piaghia,in faccia a Cervioni.Fernu un giru a vede a prete Girolami, un curatu di bona cuscenza ; i marcanti Petru Massoni e Anton Francescu Vinciguerra, esatti e pagadori ; i tre fratelliSantucci : u recivitore, u stitutore e l'Algerianu.Ci face piacè di fa a cuniscenza di madama Castellani, bunissima direttrice di scola ; l'ajudante Gherardi;Henri e Anton Petru Riolacci, boni agricultori ; Ninni Ercole, grossu proprietariu ; Navari, u culuniale amabile.Eccu a Filippu Marchi, guardia campestra e u so castigu Carlu Maria, u pastore.A più bella di u paese è madama Massoni ; quand'ella era fantina, un ci ne era in cantone ; ch'ella scusii me cumplimenti : a donne simule, eju li faria una statua.
Perelli è a patria di u celebre Minutu Grossu. Qui c'è natu (1830) l'istitutore Don Felice Santini,pueta di valore, autore immortale. Don Felice Santini era figljolu di capitanu e fece i sostudi a u liceu Henri IV, a Parigi ; grossu proprietariu,sine riturnô in Perelli ; pueta e originale, e so proprietà, sine andedenu tutte in fol'e canzone.     Sopratuttu quandu Santini abbé l'idca di fa un libru intitulatu : Motti, risposte e bourle del célebre Minuto Grosso, raccolti publicati per la prima volta da Felice Matteo Marchi.
U libru è statu stampatu in Parigi in 1886 ; a centu vinti sette pagine ; centu trenta cinque storie scritte in italianu.Fu stampatu dece mila di si libri e messi in venditaa vinti cinque soldi l'unu.O Signore, parata sa vacca ! vinti cinque soldi eranu tandu vinti cinque mila franchi ; u vinu era a un soldu ! un professore dava lezione particulare per quaranta soldi a mese. Per Santini fu a ruvina cumpletta ; a trenta seianni ! invece di ridesi di Minutu, i paisani si ridianud'ellu. U so persunaggiu, da Minutu diventô Grossu ; Santini, da riccu venne povaru.A quarant'anni, u pueta fu ubligatu a fassi stitutore a quaranta franchi per mese .

 

Son type d’humour, appelé en Corse cacciata (littéralement la pique, la répartie) est à l’origine de nombreuses histoires cocasses, de «bons mots» à la fois cinglants et drôles, dont certains ont continué à être transmis jusqu’à aujourd’hui. Sa mémoire est tous les étés l’objet de festivités par l’association Grossu Minutu.

L’humour corse, la macagna
C’est le type d’humour le plus répandu depuis Grossu Minutu. La macagna répond ainsi au «qui aime bien châtie bien», on pourrait traduire le terme par «se moquer gentiment de quelqu’un».
(source : Ô Corse, île d’humour, André SANTINI & Pierre DOTTELONDE) :
Deux touristes sont en arrêt devant la statue de Grossu Minutu, à Perelli d’Alesani.
- «Dites-nous, monsieur le maire, finalement, ce personnage a-t-il vraiment existé ?
- Ah ça, je ne peux pas le dire, on ne sait pas. Par contre, je peux vous montrer la maison où il est né».
 
 
En route vers Perelli